Producția cartografică este procesul de aranjare în pagină a elementelor hărții într-o asemenea manieră încât, chiar cu puține cuvinte, o persoană medie să poată înțelege despre ce e vorba. Hărțile sunt produse, de regulă, pentru prezentări și rapoarte, a căror audiență sau grup de cititori sunt compuse din politicieni, cetățeni sau elevi, fără experiență profesională în domeniul GIS. Din acest motiv, o hartă trebuie să comunice eficient informația spațială. Elementele uzuale ale unei hărți sunt: titlul, corpul hărții, legenda, direcția nordului, scara grafică, informațiile de acreditare și cadrul hărții (vezi figure_map_elements).
Alte elemente care pot fi adaugate sînt caroiajul sau denumirea proiecției hărții (CRS). Împreună, aceste elemente ajută cititorul să interpreteze informația afișată pe hartă. Corpul hărții este, desigur, cea mai importantă parte a hărții deoarece conține informațiile de pe hartă. Celelalte elemente asigură suportul pentru procesul de comunicare și ajută cititorul să se orienteze și să înțeleagă tematica hărții. De exemplu, titlul descrie subiectul hărții, iar legenda leagă simbolurile de pe hartă de informația cartată.
Titlul hărții este foarte important, pentru că este, de obicei, primul lucru pe care un cititor îl va observa la o hartă. Acesta poate fi comparat cu un titlu dintr-un ziar. Ar trebui să fie scurt, dar să ofere cititorului o primă idee despre ceea ce este vorba în hartă.
Granița hărții este o linie care definește exact marginile zonei indicate pe hartă. Când imprimați o hartă cu graticule (care vor fi descrise mai jos), veți găsi de multe ori informațiile despre coordonate la intersecția liniilor reticulare cu bordura hărții, după cum puteți vedea în figure_map_legend.
O hartă este o reprezentare simplificată a lumii reale, care folosește simboluri pentru a reprezenta obiectele reale. Fără simboluri, nu am înțelege hărțile. Pentru a ne asigura că o persoană poate citi corect o hartă, legenda hărții este folosită pentru a oferi o cheie pentru toate simbolurile folosite pe hartă. Este ca un dicționar care vă permite să înțelegeți semnificația a ceea ce arată harta. O legendă este prezentată de obicei sub formă de casetă, situată într-un colț al hărții. Ea conține pictograme, fiecare dintre ele va reprezentând un tip de entitate. De exemplu, pictograma unei case vă va arăta cum sunt reprezentat casele pe o hartă (vedeți figure_map_legend).
Puteți utiliza, de asemenea, diferite simboluri și pictograme în legendă, pentru a arăta diferite teme. În figure_map_legend puteți vedea o hartă cu un lac în albastru deschis, având curbe de nivel și piscuri care prezintă informații despre terenul din zonă. În partea dreaptă veți vedea aceeași zonă cu lacul în fundal, dar această hartă este concepută pentru a arăta turiștilor locația caselor pe care le pot inchiria pentru vacanță. Aceasta utilizează culori luminoase, pictograma unei case și cuvinte mai descriptive în legendă.
O săgeată a nordului (uneori numită și o roză a vânturilor) este o figură care afișează direcțiile principale, Nord, Sud, Est și Vest. Pe o hartă este folosit pentru a indica direcția Nordului.
De exemplu, în GIS aceasta înseamnă că o casă care se află la nord de un lac poate fi găsit pe hartă în partea superioară a lacului. Apoi, drumul din est se va afla în dreapta corpului de apă, un râu din sud va fi sub corpul de apă, iar dacă sunteți în căutarea unei stații de tren din vestul lacului, atunci o veți găsi în partea stângă a hărții.
Scara unei hărți, este valoarea unei singure unități de distanță din hartă, reprezentând distanța din lumea reală. Valorile sunt prezentate în unități de hartă (metri, picioare sau grade). Scala poate fi exprimată în mai multe moduri, de exemplu, în cuvinte, ca un raport sau sub forma de scară grafică (v. figure_map_scale).
Exprimarea în cuvinte a unei scări este o metodă frecvent utilizată, și are avantajul de a fi ușor de înțeles de către majoritatea utilizatorilor de hărți. Puteți vedea un exemplu de scară bazată pe un cuvânt în figure_map_scale (a). O altă opțiune este metoda fracției reprezentative (RF), în cazul în care atât distanța din hartă cât și distanța terestră din lumea reală, sunt date în aceleași unități de hartă, sub formă de raport. De exemplu, o valoare RF de 1:25.000 arată că orice distanță de pe hartă reprezintă 1/25.000 din distanța reală (a se vedea figure_map_scale (b)). Valoarea 25.000 din raport poartă numele de numitor al scării. Utilizatorii experimentați preferă adesea metoda fracției reprezentative, deoarece reduce confuzia.
Când o fracțiune reprezentativă exprimă un raport foarte mic, de exemplu 1: 1000 000, este numită o scară mică. Pe de altă parte, în cazul în care raportul este foarte mare, de exemplu, 1:50 000, el reprezintă o scară mare. Este util să ne amintim că o hartă la scară mică acoperă o suprafață mare, iar o hartă la scară mare acoperă o suprafață mică!
O scară sub formă grafică sau a unei bare reprezintă o altă metodă de bază pentru a exprima o scară. O scară grafică prezintă distanțele măsurate pe hartă. Distanța echivalentă din lumea reală este plasată deasupra, după cum puteți vedea în figure_map_scale (c).
Hărțile sunt de obicei produse la scări standard cum ar fi, de exemplu, 1:10 000, 1:25 000, 1:50 000, 1: 100 000, 1: 250 000, 1: 500 000. Ce reprezintă acestea pentru utilizatorul hărții? Aceasta înseamnă că, dacă multiplicați distanța măsurată pe hartă cu un numitor al scării, veți cunoaște distanța din lumea reală.
De exemplu, dacă vrem să măsurăm o distanță de 100 mm pe o hartă cu o scară de 1:25.000, distanța reală se va calcula astfel:
100 mm x 25,000 = 2,500,000 mm
Acest lucru înseamnă că, 100 mm de pe hartă echivalează cu 2.500.000 mm (2500 m), în lumea reală.
Un alt aspect interesant al scării hărții, este faptul că cu cât mai mică este scara, cu atât mai detaliate vor fi informațiile entităților. În figure_map_scale_compare, puteți vedea un exemplu în acest sens. Ambele hărți sunt de aceeași dimensiune, dar au scări diferite. Imaginea din partea stângă prezintă mai multe detalii; de exemplu, casele de sud-vest a corpului de apă pof fi identificate în mod clar ca fiind pătrate separate. În imaginea din dreapta se poate vedea doar un mănunchi de dreptunghiuri negre, neputându-se clar identifica fiecare casă.
În zona de acreditare a unei hărți este posibil să adăugați text cu informații importante. De exemplu, informațiile cu privire la calitatea datelor utilizate pot oferi utilizatorului o idee despre autorul și momentul creării unei hărți. Dacă priviți o hartă topografică a orașului dvs, ar fi util să știți când a fost creată și de către cine. Dacă harta are deja o vechime de 50 de ani, veți descoperi, probabil, o mulțime de case și drumuri inexistente. Dacă știți că harta a fost creată de către o instituție oficială, ați putea să o contactați și să cereți o versiune mai nouă a hărții, cu informații actualizate.
Graticulele reprezintă o rețea de linii suprapuse peste o hartă, pentru a face mai ușoară pentru cititor orientarea spațială. Liniile pot fi utilizate ca referință. De exemplu, liniile reticulare dipuse ca și paralele pământului pot reprezenta latitudinea, iar cele dispuse ca meridianele vor reprezenta longitudinea. Când doriți să vă referiți la o zonă specială de pe o hartă, în timpul unei prezentări sau într-un raport, se poate spune: ‘casele apropiate de latitudinea 26.04 / longitudinea -32.11 sunt expuse mai des la inundații în Ianuarie și Februarie’ (a se vedea figure_map_graticule).
O proiecție de hartă încearcă să reprezinte 3-dimensional Pământul, cu toate entitățile sale, cum ar fi casele, drumurile sau lacurile, pe o foaie de hârtie plată. Acest lucru este foarte dificil, după cum vă puteți imagina, și chiar și după sute de ani nu există o singură proiecție, care să fie capabilă să reprezinte Pământul perfect pentru orice zonă din lume. Fiecare proiecție are avantaje și dezavantaje.
Pentru a fi capabili de a crea hărți cât mai precis posibil, oamenii au studiat, modificat și produs mai multe tipuri de proiecții. În cele din urmă, aproape fiecare țară a dezvoltat propria proiecție de hartă, cu scopul de a îmbunătăți precizia hărții pentru teritoriile proprii (a se vedea figure_map_projection).
Cunoscând toate aceste noțiuni, putem înțelege acum de ce este logic să adăugăm numele proiecției pe hartă. Cititorul va putea să vadă astfel rapid, dacă o hartă poate fi comparată cu alta. De exemplu, entitățile de pe o hartă din așa-numita Proiecție cu Suprafețe Egale, par foarte diferite față de entitățile dintr-o Proiecție Cilindrică Echidistantă (a se vedea figure_map_projection).
Proiecția hărții este un subiect foarte complex și nu poate fi acoperit complet aici. Poate doriți să aruncați o privire la subiectul anterior: Sistemele de Coordonate de Referință, dacă vreți să știți mai multe despre ele.
Uneori este dificil de a crea o hartă, care să fie ușor de înțeles, iar în același timp să prezinte toate informațiile pe care utilizatorul trebuie să le știe. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să creați un aranjament ideal și compoziția tuturor elementelor de hartă. Ar trebui să vă concentrați pe ceea ce vreți să prezinte harta și cum ar trebui să fie ordonate elementele, legenda, scara grafică și drepturile de autor. Făcând acest lucru, veți avea o hartă educațională, bine concepută, pe care oamenii să o placă și să fie capabili să o înțeleagă.
Să recapitulăm subiectele abordate în acest capitol:
Producerea Hărții reprezintă aranjarea elementelor hărții pe o foaie de hârtie.
Elementele hărții sunt titlul, corpul hărții, cadrul hărții, legenda, scara grafică, direcția nordului și declarația de recunoaștere.
Scara reprezintă raportul dintre distanța de pe hartă și distanța corespunzătoare din lumea reală.
Scala este afișată în unități hartă (metri, picioare sau grade)
O legendă explică toate simbolurile de pe o hartă.
O hartă ar trebui să prezinte informații complexe cât mai simplu posibil.
Hărțile sunt, de obicei, afișate întotdeauna cu ‘Nordul în sus‘.
Aici sunt câteva idei care pot fi testate împreună cu elevii dumneavoastră:
Încărcați mai multe straturi vectoriale în GIS, corespunzător zonei în care locuiți. Vedeți dacă elevii pot identifica diverse tipuri de elemente de legendă, cum ar fi drumurile sau clădirile. Creați o listă de elemente pentru legendă și definiți cum ar trebui să arate pictogramele, astfel încât un utilizator să-și poată da seama ușor din semnificația lor pe hartă.
Dacă nu aveți un calculator la dispoziție, puteți folosi orice hartă topografică și să discutați despre proiectarea hărții cu studenții dvs. Observați dacă aceștia înțeleg ce vrea să spună harta. Ce poate fi îmbunătățit? Cât de precis reprezintă harta istoria zonei? Cât de mult diferă o hartă de acum 100 de ani față de aceeași hartă astăzi?
Cărți:
Chang, Kang-Tsung (2006). Introducere în sistemele de informații geografice. A 3-a ediție. McGraw Hill. ISBN: 0070658986
DeMers, Michael N. (2005). Bazele Sistemelor Informatice Geografice. A 3-a ediție. Wiley. ISBN: 9814126195
Site-uri web:
Ghidul Utilizatorului conține, de asemenea, informații detaliate cu privire la posibilitatea de producere a hărților în QGIS.
În secțiunea care urmează, vom arunca o privire mai atentă la analiza vectorială, pentru a vedea cum putem folosi un GIS pentru mai mult decât crearea de hărți aspectuoase!